Catalin Sturza despre „COADA”

http://catalinsturza.ro/?p=648

Romanul de debut al lui Dragoş Voicu, lansat la Bookfest 2009, e pe cât de promiţător, pe atât de inegal. Pe alocuri, „Coada” are pasaje foarte reuşite, şi ideea unor poveşti împletite într-o coadă gigantică la tacâmuri de pui, care înconjoară oraşul, e una ingenioasă. Însă multe dintre amintirile despre „epoca de aur” par desprinse din compunerea unui copil de gimnaziu. Iar romanul nu intenţionează, cu siguranţă, să fie un fel de „Cum mi-am petrecut vacanţa de vară”, de T.O. Bobe: între lunile cozii şi momentul rememorării e o distanţă mare de timp, iar perspectiva e, o arată clar epilogul, nu cea a unui copi, ci aceea a unui ins adult.

Memorabile sunt, în primul rând, dialogurile dintre personajele care stau la coadă: un profesor de matematică, un magaziner, un sculer-matriţer, o textilistă, o muncitoare la fabrica de zahăr, un băieţel – povestitorul. Dragoş Voicu are o foarte bună ureche a dialogului şi surprinde cu fineţe nuanţele fiecărui personaj. Romanul se deschide cu un astfel de schimb de replici peste balcon, când un bărbat îi cere nevestei să-i arunce banii ascunşi pe fundul unei cutii de şuruburi, deoarece „a băgat tacâmuri la Redresare!”.

Dialogurile au umor, în special când în disputele dintre codari intervine şi omul legii, miliţianul, cu soluţiile sale perfect legale. De exemplu, dacă ţara face economie la curentul electric, cei care improvizează diverse instalaţii de iluminare, cu lămpi, lumânări sau baterii de maşină, comit o infracţiune, deoarece consumă energie. Soluţia miliţianului? Să stai pe întuneric! Şi să mai laşi, pe deasupra, ţânţarii să te mănânce, deoarece înţepăturile lor au un efect terapeutic. Miliţianul e imbecilitatea sistemului întrupată în funcţionarul său.

 

În plus, dialogurile au şi altceva: o precizie a detaliului. Puse cap la cap, ele cred că reuşesc să surprindă în mod corect atmosfera epocii. Eu unul uitasem, de pildă, instalaţiile de becuri făcute din bateria de tractor sau banii ţinuţi pe fundul cutiei de şuruburi. Uitasem şi cât de dramatic era statul la o coadă de zile întregi, cu familiile care făceau cu rândul pentru a alerga şi la alte cozi. Din acest punct de vedere, pentru cei care nu au prins vremurile respective sau care au uitat prea uşor că un magazin plin cu de toate echivala, pentru toţi românii, acum 20 de ani cu raiul pe pământ, cartea lui Dragoş Voicu e o lectură obligatorie.

Memorabile sunt şi fragmentele pe care dl Georgescu, profesorul de matematică, le scrie pe nişte coi volante pentru a le arunca, neglijent, pe trotuar. Mi-a atras atenţia în special o povestioară numită „Iubire uscată”, despre un sat de pescari de pe malul unei mări secate. Unul dintre pescari, Miguel, primeşte de la poştaşul satului o veste sub forma unei bucăţi de carne şi e transformat pe loc într-o statuie de sare. Aceste fragmente poetico-suprarealiste îmi arată, alături de dialogurile foarte vii ale cărţii, că Dragoş Voicu poate mult mai mult, ca prozator.

Ca eseu, cartea merită citiă, pentru a ne aminti de unde am pornit. Din păcate pentru roman, la această primă încercare Dragoş Voicu s-a blocat, neinspirat, în stilul de compunere şi s-a oprit înainte de a începe să pună carnea narativă peste schelet. Are nişte schiţe, are şi câteva povestiri bine legate, însă nu are structura de roman. Literatura cere ceva mai mult calcul şi mai multă răbdare, dincolo de talent.

Dragoş Voicu este absolvent al Academiei Tehnice Militare şi lucrează, în prezent, în cadrul MAI. Romanul „Coada” a câştigat în 2008 premiul pentru proză la concursul de debut al editurii Cartea Românească. Găsiţi un fragment aici.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s